joi, 24 decembrie 2009

PACE

Cântam ca de-obicei
în frangleză
pe acoperişul lumii

mă simţeam în largul meu
când, uşor neîndemânatic,
mi-ai tăiat un deget
zăpada toată s-a-mpurpurat
cerul( atotsimţitor) şi-a pus
broboadă cernită
numai eu nu-nţelegeam
continuam să cânt în frangleză
acolo sus
şi mi-ai tăiat al doilea deget
plângeau cascadele nereţinut
în glasul meu
se simţea nedumerirea
dar continuam să cânt
împăcat
pe-acoperişul lumii
într-o limbă inexistentă

dintr-un obscur imbold
cu mână tot mai sigură
al treilea deget mi-ai tăiat
sângerau vulcanii în lume
iar eu
eu cântam într-o limbă nenăscută
şi era pace
apoi, m-am trezit

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu